Cluj-Napoca
20-23 septembrie 2017
Conform Programului, în prima parte a zilei de miercuri 20 septembrie 2017, s-a realizat înregistrarea participanţilor şi distribuirea materialelor Congresului, – la Secretariatul organizat într-un cort tehnic de 700 m.p. – închiriat de AGMVR, care a fost necesar şi pentru amenajarea Expoziţiei şi pentru servirea meselor de prânz participanţilor înscrişi la Congres. De menţionat că toate activităţile şi lucrările Congresului s-au desfăşurat la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (Calea Mănăştur nr. 3), în Aula „Mihail Şerban” şi în amfiteatrele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”.
Seara la ora 18: Festivitatea de deschidere a Congresului – în Sala Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca. După intonarea Imnului Naţional şi a Imnului Uniunii Europene, Preşedintele Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România Prof. H.C. Dr. Horaţiu Olaru – a rostit Cuvântul de bun venit şi de deschidere a Congresului, conducând în continuare întreaga ceremonie. In virtutea atribuţiilor avute în organizarea Congresului, au urmat alocuţiuni ale celor de la masa festivităţii: Prof. Dr. Cornel Cătoi – Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Prof. Dr. Adrian Nechita Oros – Vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România şi Conf. Dr. Andrei Timen – Preşedintele Asociaţiei Medicilor Veterinari pentru Animale de Companie. Onoraţi de prezenţa în Sală a D-lui Emil Boc – Primarul Municipiului Cluj-Napoca, a fost invitat să ia cuvântul, discursul său fiind urmărit cu interes şi apreciat. În continuare a vorbit Dr. Pinter Zsolt – Vicepreşedinte al Federaţiei Medicilor Veterinari din Europa (FVE), care a adus salutul şi urările de succes din partea Preşedintelui Dr. Rafael Languens, referindu-se apoi îndeosebi la problemele epizootologice cu care se confruntă în prezent majoritatea ţărilor europene. A fost apoi invitat să ia cuvântul Prof. Dr. Gabriel Predoi – Decanul Facultăţii de Medicină Veterinară din Bucureşti, care a făcut unele referiri la recentul Congres Mondial Veterinar din Coreea de Sud – la care a participat şi de aici, la ce-ar trebui să facem şi care să fie orientările noastre viitoare. Intr-o scurtă intervenţie, Prof. Dr. Dumitru Holban – de la Chişinău a arătat starea precară în care se află profesia medicală veterinară în Republica Moldova şi puţinele şanse de redresare existente în prezent.
A urmat un Moment aniversar: ”25 de ani de la constituirea CEVEO” (Cooperation et Echange Vétérinaires Est – Ouest, 1992 – 2017). Din partea colegilor francezi, au particitpat le festivitate: Dr. Bernard Lobietti – Preşedintele CEVEO şi Dr. Daniel Laurent. În prezentarea Preşedintelui, s-au arătat cele mai reprezentative aspecte ale colaborării şi prieteniei noastre – de la Bucureşti şi de la Lyon-, care au contribuit la păstrarea frumoasă şi îndelungată a legăturilor amicale şi profesionale. S-a făcut şi un schimb emoţionant de atenţii: CEVEO a dăruit o diplomă cu consemnarea evenimentului – frumos înrămată, iar AGMVR o casetă cu plachetă aniversară aurită. Totodată, Asociaţia noastră a primit un material în detaliu intitulat „25 de ani de cooperare între CEVEO şi profesia veterinară română”.
Înainte de încheierea primei părţi a festivităţii, a fost invitat să ia cuvântul Prof. Dr. Liviu Marian Bogdan – Decanul Facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care a prezentat pe scurt principalele realizări şi progresele făcute în activităţile didactice, precum şi faptul că în acest an Facultatea împlineşte 55 de ani de la înfiinţare (1962 – 2017). Pentru acest frumos eveniment, Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România a adresat printr-o plachetă aniversară: felicitări şi urarea de „La mulţi ani !” conducerii Facultăţii.
Spectacolul-concert anunţat, a fost susţinut de soliştii Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, între care şi Dl. Florin Estefan – Managerul General al Operei, care a fost primit cu multe aplauze de o sală plină. Festivitatea de deschidere a Congresului s-a încheial cu un Cockteil oferit în foaierele Operei Naţionale Române, de Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România.
In zilele următoare – joi 21 septembrie şi vineri 22 septembrie 2017 – s-au desfăşurat dezbaterile profesionale în cadrul celor 7 secţiuni, din care redăm următoarele:
Secţiunea I-a: „PROFESIA MEDICALĂ VETERINARĂ ÎN ROMÂNIA” – a avut loc în Aula USAMV „Mihail Şerban”. Coordonator. Prof. H.C., Dr. Horaţiu Olaru – Preşedintele Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinar din România, moderatori: Prof. Dr. Gabriel Predoi – Decanul Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti şi Conf. Dr. Andrei Timen – Preşedintele Asociaţiei Medicilor Veterinari pentru Animale de Companie. Temele principale au fost:
- Misiunea şi importanţa medicului veterinar în societatea românească.
- Medicina veterinară şi serviciile sanitare veterinare româneşti în dezvoltarea durabilă şi inteligentă a ţării.
- Instituţiile şi organizaţiile profesionale din domeniul medical veterinar şi necesitatea colaborării, unităţii şi solidarităţii colegiale.
- Managementul serviciilor sanitare veterinare publice în relaţie cu libera practică.
- Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei sanitare veterinare europene în România.
Faţă de acestea, discuţiile au scos în evidenţă în primul rând faptul că structura autonomă cîştigată pentru Autoritatea Naţională şi serviciile sanitare veterinare publice, nu a fost valorificată în folosul profesiei, continuând să existe o lipsă de profesionalism în acţiunile care se execută, numirile conducerilor nu se fac pe criterii de competenţă, implementarea Legii, normelor şi directivelor existente este nesigură, cunoştinţele profesionale necesare încă de la începutul activităţilor practice, nu sunt asigurate în totalitate de unele discipline din facultăţi ş.a. Se impune crearea unei structuri noi a serviciilor din România, în care „competenţa să ajungă la vârf“ – în care sens, Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România „să coaguleze“ forţele profesionale existente, pentru a întocmi un Protocol sau Parteneriat oficial cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, – cu obiective şi termene concrete, precum şi programe de redresare pentru principalele domenii de activitate. În judeţele din Sudul ţării – unde efectivele de animale au scăzut mult, să se facă demersurile necesare pentru a se obţine stabilirea oficială a unor „zone deficitare sanitar veterinar“ – venind astfel în ajutorul medicilor veterinari de liberă practică din această parte a ţării. S-a scos în evidenţă şi susţinut de majoritatea celor care au luat cuvântul, necesitatea colaborării, unităţii şi solidarităţii colegiale în întreaga profesie, – conform Devizei Congresului: „Împreună – pentru progresul medicinii veterinare româneşti“.
Secţiunea a II-a CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ s-a desfăşurat în Amfiteatrul „Regina Maria“. Coordonator: Prof. Dr. Nicolae Constantin – Vicepreşedinte AGMVR, moderatori: Prof. Dr. Nicolae Manolescu – m. c. al Academiei Române, Prof. Dr. Dumitru Militaru – Preşedintele Secţiei de Medicină Veterinară a ASAS şi Prof. Dr. Ioan B. Marcus – Preşedintele Filialei AGMVR Cluj. Temele principale au fost:
- Relansarea cercetării ştiinţifice medicale veterinare, prin elaborarea unei strategii naţionale şi reglementarea bazei de finanţare. Crearea şi asigurarea bazei de finanţare.
- Cercetarea din facultăţile de medicină veterinară şi institutele centrale, prin abordarea unor obiective de mare actualitate privind sănătatea animalelor şi sănătatea publică.
- Valorificarea eficientă a potenţialului de cercetare din şcolile doctorale şi postdoctorale.
- Susţinerea Revistei Române de Medicină Veterinară – publicaţie ştiinţifică centrală a profesiei.
Din dezbaterile făcute în cadrul Secţiunii, au rezultat mai multe păreri şi propuneri, care s-au luat în seamă, inclusiv argumentele respective, pentru redresarea cercetării medicale veterinare. Astfel, o necesitate stringentă ar fi elaborarea unei strategii naţionale a cercetării ştiinţifice din domeniu sau chiar înfiinţarea unui Consiliu Naţional al Cercetării Medicale Veterinare – în subordinea ASAS. Totodată, este necesară atribuirea de competenţe legale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul finanţării temelor strategice ale cercetării ştiinţifice. Cercetările aplicative în sprijinul activităţilor practice, să aibă o pondere rezonabilă în strategia cercetării medicale veterinare. Se impune promovarea şi susţinerea Revistei Române de Medicină Veterinară, pentru creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a rezultatelor cercetării medicale veterinare româneşti.
Secţiunea a III-a: ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ a avut loc în Aula USAMV „Mihai Şerban“. Coordonator: Prof. Dr. Cornel Cătoi – Rectorul USAMV Cluj-Napoca, moderatori: Prof. Dr. Gheorghe Dărăbuş – Preşedintele Senatului USAMVB Timişoara, Prof. Dr. Viorel Herman – Decanul Facultăţii de Medicină Veterinară Timişoara, Prof. Dr. Gheorghe Solcan – Facultatea de Medicină Veterinară Iaşi şi Prof. Dr. Liviu Bogdan – Decanul FMV Cluj-Napoca. Temele principale au fost:
- Stabilirea cifrelor de şcolarizare în funcţie de necesităţi şi în acord cu principalii beneficiari.
- Realizarea învăţământului medical veterinar – pe specialităţi în ultimii ani de studiu, prin tronsoane masterale şi discipline care să ofere competenţe.
- Educaţia profesională continuă, obligatorie pentru întreaga perioadă în care se exercită profesia de medic veterinar.
- Derularea activităţilor cuprinse în Programul de pregătire şi dezvoltare profesională continuă şi coordonarea programelor anuale – atribut al AGMVR. Necesitatea constituirii “Centrului de Educaţie Medicală Veterinară Continuă”.
Discuţiile s-au axat mai întâi pe Situaţia privind admiterea în anul universitar 2017 / 2018 – sesiunea din iunie, înregistrându-se un număr mare de candidaţi admişi, fără a exista un acord cu principalii beneficiari. Apoi, problema învăţământului medical veterinar pe specialităţi, în ultimii ani de studiu, – cerinţă realizată în prezent doar parţial şi educaţia profesională continuă, care se derulează prin programele anuale coordonate – mai mult sau mai puţin – de către AGMVR.
Secţiunea a IV-a: INSTITUTELE ŞI LABORATOARELE SANITARE VETERINARE desfăşurată în amfiteatrul „Regele Ferdinand“. Coordonator: Conf. Dr. Ştefan Nicolae – Vicepreşedinte al AGMVR şi moderatori: Conf. Dr. Florica Bărbuceanu – Director al IDSA, Prof. Dr. Marian Mihaiu – Şef Laborator DSVSA Cluj, Conf. Dr. Gheorghe Puchianu – Şef Laborator DSVSA Braşov şi Dr. Eugeniu Avram – Şef Laborator DSVSA Satu Mare. Temele principale au fost:
- Diagnosticul de laborator şi supravegherea stării de sănătate a animalelor domestice şi sălbatice.
- Teste şi reagenţi pentru identificarea unor virusuri la animale.
- Consideraţii epizootologice şi epidemiologice privind anumite îmbolnăviri digestive produse de Escherichia coli.
- Impactul analizelor de laborator privind controlul sanitar veterinar al produselor de origine animală, furajelor şi aditivilor furajeri.
- Controlul calităţii şi circulaţiei produselor biologice şi medicamentelor de uz veterinar.
Discuţiile s-au referit în primul rând la necesitatea retehnologizării institutelor şi laboratoarelor sanitare veterinare – dată fiind uzura morală şi tehnologică a actualelor echipamente. Apoi, încheierea contractelor de mentenanţă pentru platformele electronice (SNIA, SIA şi LIMS); realizarea capabilităţii tehnice şi procedurale pentru introducerea datelor de identificare şi conformitate de către sistemul preanalitic al direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene; reglementarea prelucrării probelor recoltate de la animale, în direcţia unor boli majore suspicionate de specialiştii din laboratoare.
Secţiunea a V-a: CREŞTEREA, SĂNĂTATEA ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR – a avut loc în Amfiteatrul “Regele Ferdinand”. Coordonator: Prof. Dr. Adrian Nechita Oros – Vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România şi moderatori: Prof. Dr. Alexandru Şonea – Preşedintele Senatului USAMV Bucureşti, Dr. Andrei Dan Butaru – Director DSVSA Dolj şi Dr. Cristian Cumpănăşoiu – Director Adj. al DSVSA Vâlcea. Temele principale au fost:
- Preocupări pentru redresarea creşterii animalelor de interes economic.
- Deficienţe în identificarea şi înregistrarea animalelor de fermă.
- Reproducţia şi patologia reproducţiei – la bovine şi ovine.
- Bunăstarea şi protecţia animalelor.
- Strategii antiepizootice şi măsuri de biosecuritate privind bolile epizootice majore şi bolile cronice.
În cadrul dezbaterilor, au predominat problemele privind scăderea efectivelor de animale – îndeosebi ale vacilor de lapte, mai mult în judeţele din Moldova şi din Sudul ţării. S-au prezentat şi discutat unele situaţii în care nu se stăpânesc şi nu se respectă cerinţele de creştere a viţeilor,- în fermele nou constituite, înregistrându-se o creştere a mortalităţii tineretului bovin 0-6 luni. De asemenea, s-au discutat diferite situaţii în care nu se urmăresc şi nu sunt în tratament vacile infecunde, pentru a fi recuperate şi însămânţate, precum şi efectuarea unor tratamente incomplete în cazuri frecvente de mamite, metrite şi alte afecţiuni clinice curente. Cât priveşte bunăstarea şi protecţia animalelor, acestea nu constituie întotdeauna preocupări deosebite din partea crescătorilor de animale. Există însă în cazul turmelor de oi, o grijă pentru asigurarea berbecilor de reproducţie şi îngrijirea oilor gestante. Sunt cunoscute strategiile antiepizootice şi măsurile de biosecuritate în cazul bolilor epizootice majore şi ale celor transmisibile la om..
Secţiunea a VI-a: MEDICINA VETERINARĂ ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ s-a ţinut în Amfiteatrul „Regele Ferdinand“. Coordonator: Prof. Dr. Gheorghe Stratulat – Consilier al Preşedintelui ANSVSA şi moderatori: Dr. Gelu Daniel Lupu – Director DSVSA Argeş, Dr. Nicolae Dumuţa – Director al DSVSA Satu Mare şi Dr. Costică Retea – Director Adj. al DSVSA Dolj. Temele principale au fost:
- Medicina veterinară şi serviciile veterinare româneşti, în apărarea sănătăţii publice.
- Managementul siguranţei alimentelor.
- Cerinţe de igienă şi controlul oficial al produselor de origine animală.
- Autorizarea sanitară veterinară a unităţilor de industrie alimentară, comerciale şi de alimentaţie publică.
- Sisteme integrate de calitate şi siguranţă a alimentelor.
Discuţiile în majoritate s-au referit la faptul că sunt prea puţini medici veterinari care să asigure asistenţa medicală veterinară în ferme şi gospodăriile populaţiei. Este necesar să fie medic veterinar în fiecare comună şi sat mai mare; s-a cerut să se facă o evaluare a actualelor circumscripţii şi să se meargă în viitor pe circumscripţie teritorială, nu zonală. În activitatea sanitară veterinară, în serviciile publice judeţene şi centrale, e multă birocraţie şi în acelaşi timp o instabilitate legislativă. Este necesar să se revadă structura serviciilor sanitare veterinare publice, calitatea resurselor umane şi pregătirea profesională a celor din ANSVSA. De asemenea, cum se face controlul alimentelor de origine animală în mediul rural şi controlul produselor non animale – asumat de serviciile noastre. A fost sesizat şi faptul că în ţară ar fi “o politică de blocare a efectuării analizelor la laboratoarele private”.
Secţiunea a VII-a: LIBERA PRACTICĂ MEDICALĂ VETERINARĂ – a avut loc în Aula USAMV „Mihail Şerban“. Coordonator: Prof. Dr. Mario D. Codreanu – Prim Vicepreşedinte al AGMVR şi moderatori: Prof. Dan Drugociu – Secretar Ştiinţific AGMVR, Conf. Dr. Alexandru Diaconescu – Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti, Dr. Dan I. Popescu – Preşedintele Filialei AGMVR Argeş, Dr. Ioan Oleleu – Director al DSVSA Cluj şi Dr. Cristian Mătură – AMVAC. Temele principale au fost:
- Asistenţa medicală veterinară curentă în localităţile rurale.
- Patologia animalelor de companie. Clinicile şi cabinetele medicale veterinare.
- Metode moderne de investigare şi noi abordări terapeutice.
- Concesionarea acţiunilor strategice cu direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi realizarea lor.
- Managementul unităţilor medicale veterinare de liberă practică. Farmaciile şi punctele farmaceutice veterinare.
Dezbaterile au avut loc mai întâi cu privire la concesionarea acţiunilor strategice cu direcţiile sanitare veterinare judeţene şi îmbunătăţirea cu ajutorul AGMVR, a gradului de comunicare cu decidenţii din structurile profesionale de stat. Se impune a se face demersuri comune ale structurilor responsabile, pentru realizarea propunerilor de îmbunătăţire a activităţilor de asistenţă veterinară în localităţile rurale,- în contextul scăderii dramatice a numărului de animale de rentă şi în relaţie cu creşterea gradului de informare şi de dezvoltare a abilităţilor specifice a proprietarilor de animale. Să existe o armonizare a asistenţei, între cele două componente: asistenţa medicală veterinară şi activităţile concesionate, deoarece în localităţile în care efectivele de animale au scăzut şi susţinerea financiară a acestei activităţi este foarte mică, există riscul nesupravegherii teritoriale corespunzătoare, cabinetele veterinare rurale putând fi subvenţionate din bugetul autorităţilor publice locale.
Vineri 22 septembrie 2017, în Amfiteatrul «Regina Maria» a avut loc Workshopul « Bioetica experimentelor pe animale. Legislaţie românească şi europeană » – precum şi o Masă rotundă cu tema: «Neuroştiinţele în Medicina Veterinară» – moderate de Prof. Dr. Ioan Marcus – FMV Cluj-Napoca.
Sesiunile de postere – din zilele de 21 şi 22 septembrie 2017, s-au realizat în holul Institutului de Ştiinţele Vieţii – USAMV Cluj-Napoca, iar cele 77 de lucrări ştiinţifice înregistrate au fost cuprinse într-un Volum de rezumate – în limbile română şi engleză, lucrare distribuită tuturor participanţilor.
Masa festivă – cu cca. 400 de participanţi, organizată la Restaurantul « Grand Hotel Napoca » în seara zilei de joi 21 septembrie 2017, a constituit o frumoasă petrecere, cu servicii bune, muzică şi dans, unde pe lângă orchestra lui Ionuţ Koblicska, au cântat colegi medici veterinari talentaţi : Dr. Irina Zoican – din Mehedinţi, Dr. Corneliu Maier – din Bihor şi Dr. Gheorghe Radu – un excelent taragotist, împreună cu formaţia sa din Braşov.
Odată cu închiderea lucrărilor Congresului, s-au acordat DISTINCŢIILE şi PREMIILE AGMVR.
Bucureşti
8-11 mai 2011
Participanţi: aprox. 1000 medici veterinari, biologi, chimişti etc.
Invitaţi străini, personalităţi marcante ale profesiei: Dr. Tjeerd Jorna – Preşedintele Asociaţiei Veterinare Mondiale (WVA), Dr. Faouzi Kechrid – Vicepreşedintele WVA, Dr. Nikola Belev – Preşedintele Comisiei regionale a OIE pentru Europa de Est, Dr. Jan Vaarten – Directorul Executiv al Federaţiei Veterinarilor din Europa (FVE), Dr. Zsolt Pinter – Preşedintele Uniunii Europene a Medicilor Veterinari Practicieni (UEVP), Dr. Nicolaos Kostomitsopoulos – Preşedintele Asociaţiei Veterinare din Balcani şi zona Mării Negre (BaBSeVA), Prof.Dr. Apostolos Rantsios, Dr. Katerina Loukaki – Grecia, Dr. Bernard Lobietti – Preşedintele Cooperării şi Schimburilor Veterinare Est-Vest (CEVEO), Prof.Dr. Elias Ervin – Israel, Dr. Emil Oneţ – SUA, Prof.Dr. Aleksandar Pavlov, Prof. Lubomir Lashev – Bulgaria, Prof. Leonardo Leonardi, Prof. Stefano Degli Innocenti, Dott Gabrielle Brecchia – Italia, ş.a.
Deschiderea lucrărilor Congresului, a avut loc luni 9 mai 2011, în Sala Operei Naţionale din Bucureşti, Preşedintele AGMVR Dr. Horaţiu Olaru urând bun venit tuturor celor prezenţi. Au urmat mesaje de salut, cuvântări, alocuţiuni din partea personalităţilor prezente, române şi străine, s-au citit mesaje din partea conducerii ţării şi a Patriarhului Daniel.
După amiază, lucrările s-au reluat în Sala Operei Române, odată cu celebrarea a „150 de ani de învăţământ medical veterinar în România”. Prof.Dr. Gabriel Predoi – Decanul FMV Bucureşti, a prezentat istoricul Facultăţii de Medicină Veterinară din Bucureşti, urmat de cuvântări de salut, felicitări şi mesaje transmise de reprezentanţii facultăţilor din ţară şi din străinătate.
Tot în Sala Operei, seara, AGMVR a organizat un concert de arii din opere celebre şi a oferit un cocteil tuturor celor prezenţi.
Incepând cu a doua zi, s-au desfăşurat cele 6 secţiuni ale Congresului: I. Laborator sanitar veterinar; II. Libera practică medicală veterinară; III. Creşterea şi bunăstarea animalelor; IV. Sănătatea animalelor; V. Siguranţa alimentelor şi sănătatea publică; VI. Management şi legislaţie sanitară veterinară. Acest Congres a reprezentat prima manifestare ştiinţifică de amploare la care lucrările ştiinţifice s-au prezentat exclusiv sub formă de postere. În funcţie de specificul temelor abordate, cele 133 de postere au fost organizate corespunzător celor 6 secţiuni ale Congresului enumerate mai sus.
Expoziţia comercială de biopreparate şi medicamente de uz veterinar, instrumentar, aparatură şi echipamente medicale veterinare – pentru laboratoare, dispensare, cabinete sau clinici medicale veterinare, denumită „Expovet 2011”, s-a organizat într-un cort specializat cu o suprafaţă de 600 mp., amplasat lângă clădirea centrală a Facultăţii, cu participarea a 20 de firme de profil. Tot acolo, a fost prezentat un stand de carte şi o expoziţie de pictură.
După Şedinţa de închidere a Congresului, care a avut loc la Facultate în aula „Prof.Dr. A. Popoviciu”, Asociaţia a acordatdistincţii şi premii, iar coordonatorii celor 6 secţiuni au prezentat concluziile rezultate din dezbateri. In urma acestora, au rezultat rezoluţiile Congresului, dintre care enumerăm: Elaborarea şi adoptarea unor strategii privind dezvoltarea laboratoarelor sanitare veterinare – pe termen mediu şi lung, în condiţiile viziunii europene refreritoare la supravegherea şi diagnosticul bolilor la animale şi siguranţa alimentelor; Atestarea, respectiv acreditarea laboratoarelor direcţiilor judeţene, ca unităţi de cercetare; Continuarea şi diversificarea modalităţilor de efectuare a educaţiei profesionale continue – în cadrul SNEC; Analizarea posibilităţilor de adoptare a unui sistem de specializare naţional, prin internariat şi rezidenţiat, racordat la sistemul european al specializărilor în medicina veterinară; Optimizarea actului medical veterinar şi respectarea strictă a principiilor eticii şi deontologiei profesionale; Acordarea unei atenţii speciale valorificării potenţialului genetic al vacilor de lapte, inclusiv prin îndrumarea fermierilor şi crescătorilor cu gospodării individuale, în domeniul managementului furajării diferenţiate pe stări fiziologice şi în concordanţă cu producţiile de lapte realizate; Elaborarea Programului strategic al acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecţia animalelor şi mediului, până la sfârşitul lunii septembrie a fiecărui an şi cuprinderea lui în Buget; Prezentarea prin toate mijloacele media a pericolului deosebit pe care îl reprezintă câinii fără stăpân pentru sănătatea oamenilor şi a necesităţii măsurilor ce se impun; Studierea enterotoxinelor stafilococice ingerate timp îndelungat în doze subtoxice, inclusiv a efectelor lor citotoxice şi asupra ADN-ului; Intensificarea participării medicilor veterinari la definirea infrastructurilor critice privind siguranţa alimentelor şi prevenirea actelor de bioterorism; Continuarea revendicării imobilului din Bucureşti, cunoscut ca „Palatul AGMVR” – proprietatea acesteia, prin alte mijloace decât instanţele judecătoreşti: Preşedinţie, Parlament, Guvern, administraţie locală, presă, televiziune, radio, instituţii şi organizaţii europene ş.a., până când ni se va face dreptate; Organizarea în perioada dintre congresele naţionale, a unor consfătuiri sau simpozioane cu teme unice, pentru a avea astfel timpul necesar dezbaterilor şi pentru participarea la acestea a mai multor colegi.
Poiana Braşov
18-21 septembrie 2007
Participanţi: cca. 1100 medici veterinari liber profesionişti şi din serviciile publice, cadre didactice din toate centre universitare, cunoscute personalităţi ale medicinii veterinare româneşti contemporane. Invitaţi prezenţi din străinătate: conducerea Federaţiei Veterinarilor din Europa (FVE): Dr.Walter Winding – Preşedinte, Dr. Jan Vaarten şi Dr. Nancy de Briyne – directori executivi; colegi din SUA: Prof.Dr. Emil Oneţ şi Prof.Dr. George Stoica, din Israel: Prof.Dr. Ervin Elias; din Germania: Dr. Andrei Gârceag; din R. Moldova: Prof.Dr. Dumitru Holban, Prof.D. Gheorghe Donică şi Prof.Dr.Valeriu Enciu.
Şedinţa festivă de deschidere a Congresului, a avut loc în Sala NATO a Hotelului „Piatra Mare”, condusă de Dr. Horaţiu Olaru – Preşedintele AGMVR şi al Comitetului de organizare. După intonarea Imnului Naţional şi a Imnului Europei („Oda bucuriei” a lui Beethoven), au urmat Cuvântul de deschidere şi prezentarea mesajelor din partea primului ministru C.Popescu-Tăriceanu şi a Preşedintelui Academiei Române Acad. I. Haiduc, cuvântări de salut ale personalităţilor prezente.
Congresul s-a desfăşurat pe 5 secţiuni, fiecare având stabilite prin Program, câteva teme de referinţă, comunicate din timp prin filialele AGMVR.
Lucrări ştiinţifice: 211, din care 80 sub formă de postere, afişate într-o altă sală a Hotelului, putând fi văzute şi discutate de toţi cei interesaţi.
La Expoziţia comercială cu produse de uz veterinar, instrumentar şi aparatură medicală „Expovet 2007”, au luat parte 20 de societăţi comerciale din ţară şi din străinătate.
În seara zilei de joi 20 septembrie 2007, s-a organizat o cină festivă, o frumoasă petrecere colegială, susţinută de o orhestră şi câteva talente autentice din profesia noastră.
În ultima zi s-au decernat distincţiile şi premiile AGMVR şi s-au prezentat concluziile din cele 5 secţiuni, pe baza cărora s-au formulat şi adoptat 12 rezoluţii ale Congresului, principalele fiind: să se identifice modalităţi eficiente de protecţie şi îmbunătăţire a imaginii publice a profesiei de medic veterinar; urgentarea transferării dispensarelor veterinare în proprietatea medicilor veterinari liber profesionişti; îmbunătăţirea legislaţiei privind circulaţi şi utilizarea medicamentelor şi produselor de uz veterinar; sistemele de siguranţă ale alimentelor, implementatecorect în toate unităţile de industrie alimentară şi comerciale; să se iniţieze acţiuni concrete privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Medicinii Veterinare; AGMVR trebuie să continue acţiunea în justiţie, pentru redobândirea Palatului Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România.
Iaşi
24-27 septembrie 2003
Participanţi: peste 1100 medici veterinari din serviciile publice, laboratoare, cadre didactice din facultăţile de medicină veterinară, practicieni cu liberă practică, invitaţi din ţară şi străinătate.
Deschiderea Congresului – a avut loc la sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, şedinţa fiind condusă de Preşedintele AGMVR Dr. Horaţiu Olaru. S-au citit mesajele primite, după care au luat cuvântul personalităţile şi reprezentanţii instituţiilor prezente.
Mesajul – transmis în numele Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România a fost de „a ne uni forţele şi a face ca medicina veterinară românească să se dezvolte şi să prospere, să fim în continuare o profesiune stabilă, demnă şi competentă”.
Congresul s-a desfăşurat la Palatul Culturii, pe 5 secţiuni – fiecare cu o tematică bine stabilită: Învăţământul şi cercetarea veterinară; Integrarea europeană a serviciilor sanitare veterinare româneşti; Securitatea alimentară şi sănătatea publică; Asistenţa medicală veterinară; Sănătatea animală.
Rezumatele celor 348 de lucrări ştiinţifice au fost cuprinse într-un Volum editat în l. română şi engleză, distribuit participanţilor, fiind făcute cunoscute şi prin publicarea titlurilor lor în Jurnalul Medical Veterinar nr. 56 /2003.
În cadrul Congresului, în holurile Palatului Culturii din Iaşi a fost organizată o mare Expoziţie cu produse de uz veterinar, instrumentar şi aparatură medicală, la care au participat 36 de societăţi comerciale şi reprezentanţe ale unor cunoscute firme internaţionale. La intrarea în Expoziţie, a fost organizat un stand de carte, iar în holul central de la parterul Palatului – o foarte frumoasă Expoziţie de artă – cu lucrări din creaţia artistică a medicilor veterinari. De menţionat, spectacolul oferit de actorii Teatrului ieşean şi întâlnirea cu Florin Piersic din seara de 25 septembrie 2003.
După festivitatea de decernarea distincţiilor şi premiilor AGMVR, în şedinţa de închidere a Congresului s-au adoptat 20 de rezoluţii – formulate în urma prezentării concluziilor de către coordonatorii secţiunilor. Pe scurt, acestea s-au referit la: armonizarea curriculei facultăţilor de medicină veterinară; orientarea preponderentă către învăţământul postuniversitar; organizarea cercetării ştiinţifice şi finanţarea pe bază de competiţie; conectarea învăţământului şi cercetării la procesul de integrare europeană; finalizarea transpunerii legislaţiei veterinare comunitare; instruirea medicilor veterinari; informarea asupra standardelor europene de realizat; reglementări privind poluarea, falsificarea sau contaminarea alimentelor de origine animală; modificarea Legii 160/1998; trecerea dispensarelor veterinare în proprietatea medicilor veterinari practicieni; plata acţiunilor concesionate; reglementarea circulaţiei produselor biologice şi a medicamentelor; dezvoltarea asistenţei medicale veterinare; identificarea şi înregistrarea animalelor; controlul bolilor la animale prin programe coerente, cu prioritatea pentru bolile majore; instituirea unei strategii de profilaxie generală şi cadrul de finanţare; constituirea unui organism naţional în domeniul bunăstării animalelor; înfiinţarea Societăţii Române de Istoria Medicinii Veterinare.
Băile Felix
17-20 octombrie 2000
Participanţi: peste 1400, majoritatea medici veterinari liber profesionişti şi din serviciile publice, specialişti din laboratoare, cadre didactice de la facultăţile de medicină veterinară din ţară şi străinătate, cercetători, cunoscute personalităţi ale medicinii veterinare din ţară şi peste 50 de invitaţi din străinătate.
În şedinţa de deschidere a Congresului (condusă de Dr. Horaţiu Olaru – Preşedintele AGMVR) au fost prezentate: o emoţionantă trecere în revistă – în imagini, întitulată „Un secol de medicină veterinară românească”, comentator Prof.Dr. Titus Giurgiu şi o scurtă expunere privind „Interferenţele ideatice între medicina veterinară şi medicina umană, la sfârşitul sec. XX şi al mileniului II”, susţinută de Prof.Dr. Radu Iftimovici.
Programul Congresului a cuprins 4 mari secţiuni de „politici profesionale”:
- Libera practică medicală veterinară;
- Strategiile de optimizare a structurilor profesionale şi integrarea internaţională;
- Implicaţiile profesiunii medicale veterinare în creşterea şi ameliorarea animalelor;
- Educaţie, cercetare ştiinţifică şi deontologie medicală veterinară.
Partea a doua a programului, întitulată „Realizări şi deziderate ştiinţifice” a cuprins 349 de lucrări, prezentate în cadrul a 24 de grupări pe specialităţi: anatomia comparată, histologie şi embriologie, anatomie patologică, oncologie comparată, fiziologie, nutriţie şi farmacologie, patologie generală, toxicologie şi toxicoze, patologie chirurgicală, propedeutică şi tehnică chirurgicală, semiologie şi diagnostic pe imagine, microbiologie, imunologie şi imunopatologie, boli infecţioase, epidemiologie, boli parazitare, reproducţie şi patologia reproducţiei, biotehnologii în reproducţie, igienă animală, ecologie, controlul produselor de origine animală şi sănătate publică, istoria medicinii veterinare şi varia.
În cadrul Congresului, au mai fost organizate: o expoziţie de produse veterinare (28 de firme de profil din ţară şi străinătate), o expoziţie de artă şi un concert de muzică uşoară şi populară, susţinut de medici veterinari talentaţi.
Congresul a adoptat 5 hotărâri importante:
- Privind libera practică medicală veterinară – condiţiile de concesionare sau cumpărare a dispensarelor, eliberarea atestatelor de liberă practică, combaterea braconajului profesional, asigurarea informării tehnice curente şi legislative, efectuarea însămânţărilor artificiale.
- Pentru optimizarea structurilor profesionale şi integrarea europeană, întărirea autorităţii sanitare veterinare – centrale şi judeţene -, elaborarea unei strategii de restructurare şi organizare a serviciilor, de către ANSV-AGMVR-CMVRo, crearea unui Comitet veterinar de integrare europeană şi a unui sistem informatizat.
- În creşterea şi ameliorarea animalelor, participarea şi consultarea autorităţilor sanitare veterinare şi organizaţiilor profesionale la promovarea sau actualizarea unor acte normative privind creşterea şi ameliorarea animalelor, efectuarea operaţiunilor de marcare a animalelor, crearea unui sistem specific de asigurări.
- Privitor la educaţie şi cercetare ştiinţifică, susţinerea Sistemului Naţional de Educaţie Continuă (SNEC), cifrele de şcolarizare, dotarea clinicilor veterinare universitare, stabilirea strategiei cercetării ştiinţifice.
- Cei peste 1400 de participanţi au adoptato Hotărâre pentru continuarea acţiunii judecătoreşti privind revendicarea Palatului AGMVR – luat în mod abuziv în 1949 în proprietatea statului – fără titlu – şi apoi, folosirea acestui imobil pentru progresul medicinii veterinare româneşti. Hotărârea a fost prezentată Instanţei Secţiei III Civilă a Tribunaluluiu Bucureşti, în şedinţa din 20 noiembrie 2000.
In perioada Congresului (19 octombrie 2000), a avut loc şi Primul Congres al Asociaţiei Veterinare din Balcani şi zona Mării Negre (BaBSeVA), în cadrul căruia a fost ales Preşedinte al acestei Asociaţii – Dr. A.T. Rantsios (Grecia) pentru următorii 5 ani.
Voineasa
21-24 octombrie 1997
Participanţi: peste 1200 medici veterinari, biologi şi biochimişti, precum şi invitaţi – din ţară şi străinătate. Comitetul de organizare – condus de Preşedintele AGMVR – Dr. Horaţiu Olaru.
Programul ştiinţific a cuprins 351 de lucrări, prezentate în cadrul a 23 secţiuni de comunicări ştiinţifice: patologia rumegătoarelor, patologia animalelor de companie, farmacologie, morfologie normală, reproducţie-obstetrică şi ginecologie veterinară, microbiologie şi boli infecţioase, oncologie veterinară şi comparată, fiziopatologie, patologie aviară, patologie ecvină, toxicologie, morfopatologie, parazitologie şi boli parazitare, imunologie şi imunopatologie, nutriţie, biochimie, patologie porcină, patologia animalelor acvatice şi insectelor nutile, chirurgie veterinară, controlul produselor de origine animală, epizootologie şi legislaţie, igienă animală, istoria medicinii veterinare.
Sub genericul „Reforma în domeniul sanitar veterinar”, au avut loc dezbateri privind următoarele probleme de interes general: liberalizarea activităţilor medicale veterinare şi proiectul „Legii de organizare şi exercitare a profesiunii de medic veterinar”; management şi marketing în circulaţia produselor de uz veterinar; progresul educaţional în pregătirea medicală veterinară şi instituţionalizarea unui sistem de educaţie profesională continuă; coordonarea cercetării ştiinţifice; Serviciul public sanitar veterinar şi principalele strategii de profilaxie şi combatere a bolilor la animale.
S-au adoptat 2 rezoluţii, privind: libera practică medicală veterinară; învăţământul şi cercetarea medicală veterinară.
În perioada Congresului, s-au organizat: o expoziţie cu produse de uz veterinar (30 de firme specializate), o expoziţie de pictură şi sculptură (81 de lucrări) şi una cu cele mai noi apariţii editoriale de profil.
Sinaia
25-28 octombrie 1994
Participanţi: aprox. 700 de medici veterinari, invitaţi, reprezentanţi ai unor firme de specialitate – din ţară şi străinătate.
Programul ştiinţific, a cuprins 219 lucrări, prezentate în cadrul a 10 secţiuni: boli infecţioase, imunologie, patologie medicală şi toxicologie, fiziopatologie, patologie chirurgicală, boli parazitare, morfologie normală şi patologică, biologia şi patologia reproducţiei, igiena alimentelor de origine animală, zooigienă, protecţia mediului şi nutriţie.
În dezbatere – viitorul profesiunii, fiind primul Congres după evenimentele din 1989: independenţa serviciilor publice şi posibile scenarii de liberalizare a activităţilor medicale veterinare, învăţământul medical veterinmar şi autonomia reală a facultăţilor, criteriile de abilitare a facultăţilor particulare, înfiinţarea Academiei de Medicină Veterinară, ţinuta ştiinţifică şi profesională.
S-au adoptat 2 rezoluţii, privind: organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar; perspectivele învăţământului veterinar de specialitate în România.
S-a stabilit ziua de 15 Mai – Zi naţională a medicului veterinar.
Al V-lea Congres National
Bucuresti
15 mai 1971
Denumit „Conferinţa pe ţară a Societăţii de Medicină Veterinară” – a fost considerat primul Congres postbelic, care a constituit un eveniment profesional deosebit, din respect pentru eforturile susţinute şi contribuţia la reînfiinţarea Societăţii de Medicină Veterinară – a cărei activitate fusese suspendată în 1949 -, a Prof.Dr.Doc. Octavian Vlăduţiu, Prof.Dr.Doc. Vasile Gheţie, Prof.Dr. Eugen Poll, Prof.Dr. Gavrilă Popa şi a altor membri ai Comitetului de iniţiativă de atunci.
Participanţi: aprox. 350 medici veterinari, din care 207 delegaţi desemnaţi de filialele judeţene reconstituite ale Societăţii de Medicină Veterinară.
Lucrările s-au desfăşurat în aula Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, fiind conduse de N. Giosan – Preşedintele de atunci al ASAS.
S-a aprobat Statutul şi s-au ales organele de conducere ale Societăţii de Medicină Veterinară. Prof.Dr.Doc. Octavian Vlăduţiu – Preşedintele Societăţii, a prezentat raportul cu privire la proiectul de Statut; Dr. N. Munţiu – Vicepreşedinte, proiectul de rezoluţie şi Prof.Dr. Gavrilă Popa – Secretar General, un plan de activitate.
Societatea de Medicină Veterinară a fost orientată să acţioneze, prin munca ştiinţifică şi profesională a membrilor săi, îndeosebi în următoarele domenii: creşterea animalelor; igiena şi patologia animală; igiena publică şi patologia comparată.
Cluj
12-15 septembrie 1924
Organizat de Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari sub denumirea de „Congres de Zootehnie şi Igienă Veterinară”.
Dintre raportori: Prof. Gh.K. Constantinescu, I. Şt. Furtună, Prof. C. Motaş, D. Contescu, Gh. Ionescu-Brăila, Prof. R. Vlădescu ş.a., care s-au referit la: acţiunea zootehnică, îmbunătăţirea raselor de animale prin încrucişare, selecţiunea în zootehnie, bazele ştiinţifice ale alimentaţiei raţionale; importanţa Poliţiei Sanitare Veterinare; asigurarea animalelor; problema laptelui etc.
Bucureşti
19 nov. 1921
Participanţi: 148 medici veterinari
Personalităţi prezente: Take Ionescu – Ministru de Interne, Mina Minovici – Director General al Serviciului Sanitar, I. Sion – Preşedintele Asociaţiei Medicilor.
Lucrările au fost conduse de Prof. Alexandru Locusteanu. De menţionat raportul prezentat de Prof. Ion Athanasiu – privind „unele date asupra structurii şi funcţiei muşchilor”.
Alte rapoarte s-au referit la: mijloace de combatere a tuberculozei animalelor şi durinei în România; importanţa economică a convenţiunei pentru exportul de carne; asigurarea vitelor; mijloace moderne pentru distrugerea cadavrelor, stabilimentele de ecarisaj; lăptăriile cooperative; rolul statului în îmbunătăţirea animalelor; organizarea învăţământului medicinei veterinare; rolulo medicului veterinar în igiena publică şi problemele economice; organizarea Serviciului veterinar civil.
Discutându-se „situaţia minoră în care se afla Şcoala Veterinară în ierarhia învăţământului superior”, s-a cerut „transpunerea Şcolii în Facultate de Medicină Veterinară”.
La acest Congres, s-au pus bazele înfiinţării Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România – recunoscută ca persoană juridică în anul 1919, numindu-se o comisie sub preşedinţia Prof. Al. Locusteanu – pentru elaborarea proiectului de Statut. De asemenea, tot atunci, a apărut ideea, care ulterior a devenit Hotărâre -, de a se construi un Cămin (Palat) al Corpului
Bucureşti
14-18 octombrie 1904
Participanţi: 104 medici veterinari
Notabilităţi prezente: Vasile Lascăr – Ministru de Interne; Prof.Dr. Victor Babeş – Directorul Institutului de Patologie şi Bacteriologie
Dintre organizatori: Prof. Alexandru Locusteanu şi I. Şt. Furtună
Programul: a cuprins rapoarte susţinute de majoritatea profesorilor de la Şcoala Superioară de Medicină Veterinară, privind: starea animalelor cornute şi a calului românesc din ţară şi mijloace de îmbunătăţire; exportul animalelor şi produselor brute de animale; variola oilor şi sero-vaccinaţiunea; etiologia şi profilaxia hemoglobinuriei vitelor cornute mari, pneumoniei contagioase, febrei aftoase, tuberculozei animalelor ş.a.; învăţământul medicinii veterinare în România; organizaţia Serviciului Veterinar şi trebuinţa reorganizării sale.
Bucureşti
10-12 mai 1882
Participanţi: 33 medici veterinari
La ordinea de zi: morbele epizootice şi contagioase din ţară şi care se importă; necesitatea unei Legi de Poliţie Sanitară Veterinară; cauzele degenerării animalelor şi măsurile practice de îmbunătăţire a lor; organizarea Serviciului de Inspecţia cărnurilor pentru consumul public.
Raportori: Prof. Alexandru Locusteanu – „Asupra tuberculozei la om şi animale” şi C. Vasilescu (Dolj) – „Despre gastroenterită”.